Lună: august 2020

Declarația Congresului Civic cu ocazia Zilei Independenței Republicii Moldova

Astăzi se împlinesc 29 de ani de independență a Republicii Moldova. Astăzi, diferiți politicieni vor susține mai multe discursuri pompoase – despre dificultățile căii alese, despre realizări și provocări, despre noi planuri grandioase și inițiative strategice. Nu se va vorbi despre cel mai important lucru – independența Republicii Moldova a eșuat. Trei decenii înseamnă un termen suficient pentru a pronunța acest verdict dezolant. Dar trei decenii mai înseamnă și o bază solidă pentru renunța în cele din urmă la discursurile false ale simulanților de stat și pentru a trasa contururile unei alte țări care abia urmează să fie întemeiată și edificată.

Anume astăzi ar trebui să recunoaștem că la 27 august 1991, Republica Moldova a fost unica republică în spațiul postsovietic care și-a declarat independența pe jumătate – doar față de URSS care se destrăma, dar de facto, și-a început mișcarea spre restabilirea granițelor României din perioada interbelică. Declarația de independență nu chema spre viitor, nu îndemna spre solidaritate pentru unele obiective noi și provocări necunoscute, dar, în mod nostalgic și răzbunător, „restabilea adevărul istoric” care nu era al țării noastre.

O asemenea „independență pe jumătate” va deveni direcția principală de dezvoltare a unei noi structuri politice. Timp de trei decenii, anume această direcție va fi sursă de formare a unei clase politice trădătoare, a dezbinării geopolitice permanente a societății, a instabilității instituțiilor publice și de drept, a dezintegrării teritoriale, a reversibilității și temporalității oricăror transformări pozitive. Această „independență pe jumătate” va modela pentru mult timp atitudinea elitei noi față de moștenirea economică, tehnică, naturală și culturală a Republicii Moldova exclusiv ca obiect pentru jafuri nepedepsite și pentru îmbogățire prestigioasă. Această „independență pe jumătate” se va solda cu reducerea aproape dublă a populației, pustiirea orașelor și a satelor, falimentul social al majorității absolute a cetățenilor moldoveni.

Toate încercările de modernizare a acestei Moldove s-au ciocnit de o rezistență fără precedent din partea clasei conducătoare de neînlocuit a funcționarilor care au transformat incompetența, venalitatea și sabotajul lor în ideologie de stat dominantă. Acum zece ani, această clasă birocratică a obținut victoria decisivă. Și anume în această perioadă a avut loc discreditarea definitivă a tuturor instituțiilor independenței de stat – de la președinte până la parlament, de la sistemul judiciar până la libertățile civile, de la alegerile democratice până la securitatea politicii externe. Totul a devenit o marfă. Toate au primit un preț. De la un pachet de hrișcă până la o pungă cu onorariu nou pentru trădare.

Piramida birocratică-oligarhică stabilită nu avea nevoie de instituțiile statului. Poporul – singurul suveran al Republicii Moldova – a fost transferat definitiv din categoria constructorilor propriei statalități în ipostaza umilitoare de observatori ai sărbătorii vieții străine.

Și iată că noi vedem cum se prăbușește anume această Moldovă – de clan, extrem de nedreaptă și de învechită. Noi vedem cum ea se prăbușește în uitare. Pleacă în trecut, încercând să-i târască după sine pe toți cei vii, activi, cei care rezistă pe acest pământ. Noi vedem cât de insultător și primitiv este modul în care politicienii parlamentari încearcă să-și aranjeze ultima bătălie pe scrumul unei țări condamnate. Noi vedem cum în acest duel criminal pentru un tron prezidențial simbolic, ei sunt gata să facă orice sacrificii, fără a neglija nici mita, nici înșelăciunea, nici un potențial conflict civil.

Anume de aceea astăzi, 27 august 2020, trebuie să avem curajul și să declarăm deschis: unica agendă decentă și corectă este edificarea unei Moldove noi! Nu a celei care în anul 1991 a moștenit genetica destrămării și a trădării, dar cea care a învățat niște importante lecții politice foarte importante din acești 30 de ani de stagnare politică.

PRIMA. Dacă statul nu poate fi sursă de dezvoltare constantă și de îmbunătățire a calității vieții pentru majoritatea cetățenilor săi, atunci doar hoții și oligarhii au nevoie de un asemenea stat. Prin urmare, statul trebuie să fie social! Nu „obraznicul mănâncă praznicul, rușinosul roade osul”, ci de la bun început, chiar de la temelie să fie orientat spre creșterea socială și dreptate. Statul trebuie să fie în așa fel încât reprezentanți tuturor vârstelor și ai generațiilor actuale să vadă în el un garant al drepturilor lor sociale.

A DOUA. Dacă statul își împarte cetățenii pe categorii de calitate, limbi și naționalități, limitându-le drepturile, atunci un asemenea stat, iarăși, este necesar doar hoților și oligarhilor. Celor care sunt capabili să guverneze doar prin incitarea la ură a unor cetățeni împotriva altora, care nu pot să vadă aceeași linie constructivă a mișcării comune spre viitor. Prin urmare, nici o Moldovă nouă, dezvoltată, modernă nu este posibilă fără recunoașterea existenței unei națiuni civice moldovenești multilingve. O astfel de națiune civică în care oamenii care se consideră moldoveni, români, ucraineni, ruși, găgăuzi, bulgari, evrei se simt în primul rând cetățeni ai Moldovei cu drepturi depline și solicitați.

A TREIA. Dacă într-un stat se vând deputați și președinți, dacă dreptul în țară se rezumă la redistribuirea numerarului negru între judecători, procurori și avocați, dacă alegerile în țară sunt doar un concurs de împărțire a ajutorului umanitar, înseamnă că un asemenea stat este necesar exclusiv hoților și oligarhilor. De aceea o Moldovă nouă poate deveni un stat modern doar prin valorificarea întregului arsenal de mijloace de control civil asupra guvernării, a tuturor nivelelor acesteia, a tuturor reprezentanților aleși și numiți!

Este extrem de dificil să construiești o asemenea țară. Dar a fost insuportabil de complicat să trăiești timp de trei decenii într-o țară în care statul și conducătorii săi și-au declarat independența deplină față de majoritatea cetățenilor lor, de necazurile, aspirațiile și preocupările poporului.

Acum este momentul pentru unele decizii istorice. Sau vom pierde pentru totdeauna și țara noastră iubită, și cetățenia noastră. Sau vom prinde la curaj și vom urca treptele – din trecut într-un viitor modern și echitabil.

„Partidul Acțiunii Comune – Congresul Civic”, creat la inițiativa foștilor deputați comuniști Mark Tkaciuk, Iurie Muntean și Zurab Todua, a depus pe 4 august o sesizare prin care solicită Procuraturii Generale a Republicii Moldova să inițieze o urmărire penală a activității grupurilor criminale pe teritoriul Republicii Moldova, care au asigurat instaurarea și menținerea regimului așa-numitului „stat capturat” în Republica Moldova în perioada 2009-2019, relatează Diez.

În sesizarea semnată de partid, aceștia explică pas cu pas cum s-a ajuns la situația de „stat capturat” și cer pedepsirea celor vinovați.

„Date fiind cele menționate, Partidul Acțiunii Comune Congresul Civic cere Procuraturii Generale a Republicii Moldova:
1. Să inițieze o investigație multilaterală și cuprinzătoare a faptelor expuse, să dezvăluie toate circumstanțele uzurpării și menținerii forțate a puterii de stat în Republica Moldova în anii 2009-2019;
2. Să stabilească cercul de persoane care a participat la această infracțiune;
3. Să identifice infracțiunile aparte care, într-un fel sau altul, au contribuit la instaurarea în Moldova a regimului de «stat capturat».”

În sesizare se menționează următoarele evenimente care au la bază cauză-efect, potrivit celor care au redactat sesizarea.

1

Primul pas în partea de acțiuni prevăzute în art. 339 al CP al RM „Uzurparea puterii de stat” în perioada menționată s-a făcut prin separarea de către coaliție a organelor și instituțiilor statului, dar și a ramurilor puterii în general. Este un fapt care s-a întâmplat pentru prima dată în istoria Moldovei independente și care a fost înscrisă în anexa secretă a acordului despre formarea Alianței pentru Integrare Europeană din 8 august 2009, când Procuratura Generală, Serviciul Informații și Securitate, instanțele de judecată și chiar unicul (conform art. 134 al Constituției Republicii Moldova) organ ce realizează jurisdicția constituțională – Curtea Constituțională – au devenit obiect de separare înfăptuit de un grup de persoane care au acționat în calitate de lideri ai partidelor alese în Parlamentul Republicii Moldova de legislatura a XVIII-a. Aceștia au fost cetățenii Mihai GHIMPU, Marian LUPU, Vladimir FILAT și Serfaim URECHEAN.

2

Așa-zisa alegere a cetățeanului Nicolae TIMOFTI în funcția de Președinte al Republicii Moldova a avut loc prin atragerea plătită a mai multor deputați din legislatura a XIX-a, lucru despre care au declarat public, de nenumărate ori, participanții la acest proces după 16 martie 2012. Printre deputații care au fost atrași în acest mod au fost menționați de nenumărate ori cetățenii Igor DODON, Zinaida GRECEANÎI și Veronica ABRAMCIUC.

3

Pe 22 aprilie 2013, cetățenii Alexandru TĂNASE, Aurel BĂIEȘU, Igor DOLEA, Tudor PANȚÎRU, Victor POPA, Petru RAILEAN, având statut de judecători ai Curții Constituționale, au adoptat „Hotărârea PENTRU CONTROLUL CONSTITUȚIONALITĂȚII”.

4

În anul 2014, cu trei zile înainte de alegeri, temându-se să nu-și piardă puterea de stat menținută pe cale criminală, organizatorii regimului de „stat capturat” au organizat eliminarea din cursa electorală a unui partid care avea toate șansele să acceadă în parlament. La cererea Comisiei Electorale Centrale, Curtea de Apel Chișinău a retras atunci din cursa electorală Partidul politic „Patria”, a cărui listă electorală era condusă atunci de politicianul Renato USATÎI.

5

Perioada anilor 2014-2019 a devenit una fără precedent în toată istoria independenței Republicii Moldova în ceea ce privește suprimarea disidenței. În acești ani, organele de drept ale Republicii Moldova au deschis sute de dosare penale și administrative pe motive politice. Începând cu cele mai „răsunătoare” dosare penale, cum ar fi urmărirea activiștilor Partidului „Casa Noastră Moldova” (așa-numitul dosar „Grupul PETRENCO”), a fostului deputat al Partidului Democrat Iurie BOLBOCEANU și terminând cu o serie întreagă de dosare penale inventate împotriva politicienilor, activiștilor civici și a jurnaliștilor.

6

Pe parcursul anilor 2012-2015, mai exact până la alegerea constituțională a componenței guvernului condus de cetățeanul Pavel FILIP la 20 ianuarie 2016, controlul nelegitim asupra instituțiilor statului din Republica Moldova era realizat de câteva grupuri criminale și de conducătorii acestora. Ca urmare a luptei dintre clanurile din apropierea politicii, în anul 2016, principalul beneficiar al uzurpării puterii în țară și, de fapt, conducătorul nelegitim al Republicii Moldova a devenit cetățeanul Vladimir PLAHOTNIUC (Procuratura Generală a expediat autorităților competente din SUA o cerere de extrădare a acestuia pentru a-l trage la răspundere în Republica Moldova).

7

Există temeiuri rezonabile de a presupune că încă din start cetățeanul Igor DODON era perceput ca fiind principalul „candidat la președinție” al grupului criminal organizat care a uzurpat puterea în țară. Și până la alegerea sa și după aceasta, cetățeanul DODON a oferit asistență de nenumărate ori grupului criminal organizat al cetățeanului Vladimir PLAHOTNIUC. Ba mai mult, deși în turul doi al alegerilor prezidențiale, Partidul Democrat a susținut formal contracandidatul Maia SANDU în ajunul turului doi, întregul aparat administrativ și de funcționari controlat de grupul criminal organizat, precum și organizațiile teritoriale ale Partidului Democrat au primit indicația clară de a vota ei înșiși și de a-și mobiliza simpatizanții să voteze pentru cetățeanul DODON.

8

Pentru a nu-l discredita pe cetățeanul DODON în persoana alegătorilor săi și totodată pentru a asigura intrarea în vigoare a celor mai importante legi adoptate de majoritatea parlamentară, cetățenii Tudor PANȚÎRU, Aurel BĂIEȘU, Igor DOLEA, Victoria IFTODI, Victor POPA, Veaceslav ZAPOROJAN, având statut de judecători ai Curții Constituționale și acționând în mod vădit în interesele grupului criminal organizat al cetățeanului Vladimir PLAHOTNIUC, au adoptat, pe 17 octombrie 2017, „HOTĂRÂREA CU PRIVIRE LA INTERPRETAREA prevederilor art. 98 p. (6) în coroborare cu art. 1, art. 56, art. 91, art. 135 și art. 140 ale Constituției Republicii Moldova (neîndeplinirea obligațiilor constituționale de către președinte)” și, de facto, au elaborat mecanismul de înlăturare din funcție a președintelui Republicii Moldova pentru executarea unică a împuternicirilor sale.

Utilizând un asemenea mecanism și profitând de inacțiunea cetățeanului DODON, Curtea Constituțională a Republicii Moldova a delegat de șase ori împuternicirile președintelui Republicii Moldova președintelui parlamentului pentru a emite anumite decrete ale președintelui. Acest lucru s-a întâmplat prin încălcarea constituției.

9

Pe 6 martie 2017, Partidul Democrat a propus public ca în Moldova să fie introdus sistemul electoral majoritar. Pe 18 aprilie deja, pretinzând că e în opoziție față de inițiativa Partidului Democrat, cetățeanul Igor DODON a propus parlamentului un proiect de lege cu privire la trecerea la sistemul electoral mixt. După ce au fost examinate în parlament, aceste două proiecte au fost comasate. În consecință, pe 20 iulie 2017, Parlamentul Republicii Moldova a adoptat un proiect de lege cu privire la trecerea la sistemul electoral mixt.

10

O decizie evident politică a instanțelor din Republica Moldova a fost de a anula rezultatele alegerilor primarului municipiului Chișinău din luna iunie 2018. Faptul că trei instanțe au pronunțat o hotărâre judecătorească nedreaptă cu bună știință nici nu trebuie dovedit. Peste un an și ceva, Curtea de Apel Chișinău a anulat decizia instanței și l-a declarat pe Andrei NĂSTASE ca fiind primar legitim al municipiului Chișinău.

Venitul garantat necondiționat este o soluție de depășire a crizei sociale care reprezintă o amenințare pentru societatea din Moldova. Despre acest lucru a declarat membrul Comitetului Executiv al Congresului Civic Iurie Muntean la Radio Europa liberă.

“Odată ce numărul celor încadrați în câmpul muncii și pensionarilor se va egala, noi putem ușurel să ne anunțăm ca și zonă de catastrofă socială și să cerem ajutorul umanitar ca și Somalia sau alte țări”, a declarat Iurie Muntean.

Potrivit acestuia, aceste procese pot fi stopate cu ajutorul, spre exemplu, venitului garantat necondiționat.

“Noi avem idei foarte interesante vizavi de așa-numitul venit garantat necondiționat, noi putem să anunțăm un proiect internațional în Moldova cu ajutorul donatorilor, un proiect pilot universal de implementare al venitului garantat necondiționat în Moldova. Credeți-mă că o să accepte, pentru că acesta este lucrul care este discutat acum la cel mai înalt nivel”, a adăugat Muntean.

Membrul comitetului executiv s-a referit la declarația Secretarului general ONU Antonio Guterres despre cele două provocări majore în fața omenirii: inechitatea socială profundă și lipsa unui venit garantat necondiționat pentru cel puțin 70% din populația mondială în condiții în care 26 de oameni controlează marea parte a resurselor globale.

“Noi vrem să fim un proiect pilot de schimbare a situației. Credeți-mă că chestia asta o să fie acceptată. Mai mult decât atât, noi în preliminar deja discutăm cu colegii din diferite capitale. Și știți ce? Ei pe noi ne ascultă, lor le este interesant”, a conchis Muntean.

Procuratura Generală (PG) este unicul organ de stat care demonstrează intenția de a lupta împotriva consecințelor uzurpării puterii de stat în Moldova. Despre acest lucru a declarat membrul Comitetului executiv a Congresului Civic după înaintarea cererii către PG.

„Procuratura Generală în prezent este unicul organ de stat în persoana procurorului general Alexandr Stoianoglo care a manifestat intenția și a dat dovadă prin acțiuni de depășire a consecințelor regimului statului captiv”, a declarat Muntean.

Potrivit acestuia, cererea partidului va fi examinată minuțios, obiectiv și va provoca consecințe juridice pentru persoanele care au participat în procesul de capturare a statului: foștii judecători constituționali, foștii și actualii deputați, cît și reprezentanții Guvernului și sistemului judecătoresc.

„Acest lucru se va întâmpla neapărat, însă cu cât mai devreme, cu atât mai bine pentru Moldova”, – a conchis Muntean.

Reamintim, că cererea către Procuratura Generală a fost dezbătută și aprobată de către reprezentantții plenipotențiari ai organizațiilor teritoriale ale partidului în cadrul manifestației ce a avut loc în fața Curții Constituționale la data de 3 august.

Totodată participanții manifestației s-au adresat către judecătorii Curții și le-au cerut să anuleze decizia CC din 4 Martie 2016 cu privire la alegerile prezidențiale directe, pentru a oferi posibilitatea organizării alegerilor parlamentare anticipate.

Congresul Civic cere Procuraturii generale să inițieze o anchetă amplă și detailată privind capturarea Republicii Moldova din data de 8 august 2009. Despre acest lucru a anunțat membrul Comitetului Executiv Iurie Muntean în cadrul briefingului de presă.

„Cererea oficială a Congresului Civic la Procuratura Generală a Republicii Moldova este îndreptată spre a servi un temei pentru inițierea unei anchete complexe și atotcuprinzătoare a fenomenului ”statului captiv”, începînd cu data de 8 august 2009”, – a declarat Muntean.

Potrivit membrului CE, anume în această zi pentru prima dată în istoria Moldovei independente politicienii, în cazul de față patru lideri de partid în calitatea lor de conducători ai partidelor alese în Parlament, au împarțit organele și instituțiile statului: „Ba mai mult, întregi ramuri ale puterii de stat, precum baronii-jefuitori din Evul Mediu ar fi împărțit captura de război”.

„Anume în această zi tristă și a fost dat start procesului de formare și evoluție a fenomenului statului captiv în Republica Moldova, pe care îl urmărim și îl trăim în ultimii mai bine de zece ani”, – a menționat el.

În cadrul briefingului de presă membrii Comitetului executiv al Congresului Civic Iurie Muntean, Zurab Todua și Mark Tkaciuk au anunțat despre faptul că partidul a înfăptuit o revizie complexă și minuțioasă a lanțului de crime conștiente împotriva Constituției, libertăților și drepturilor cetățenilor.

În urma acestei revizii, reprezentanții partidului au întocmit o cerere către Procuratura generală, care ar trebui să servească temei pentru o anchetă minuțioasă a fenomenului statului capturat.

Potrivit membrului Comitetului executiv al Congresului Civic, Iurie Muntean, clasa politică din Moldova a uitat brusc că alegerile prezidentiale directe sunt nu doar o crimă, comisă de către oligarhul Vladimir Plahotninuc dar un element principal a statului captiv.

„Acum sîntem în preajma așa numitor ”alegeri prezidențiale”. Și ce observăm? Toată clasa politică de parcă ar fi afectată de o amnezie colectivă profundă”, – a declarat Muntean.
Potrivit acestuia, clasa politică din Moldova brusc a uitat că aceste „ca și cum alegeri” nu se rezumă doar la una din crimele regimului lui Plahotniuc contra sistemului de drept.
„Aceste „alegeri” reprezintă una din cele mai însemnate verigi în lanțul multor fărădelegi anterioare și posterioare, care și constituie conținutul infracțiunii numite „stat captiv”, a mai afirmat Muntean.

În cadrul brifingului de presă membrii Comitetului executiv al Congresului Civic Iurie Muntean, Zurab Todua și Mark Tkaciuk au anunțat despre faptul că partidul a înfăptuit o revizie complexă și minuțioasă a lanțului de crime conștiente împotriva Constituției, libertăților și drepturilor cetățenilor.

În urma acestei revizii, reprezentanții partidului au întocmit o cerere către Procuratura generală, care ar trebui să servească temei pentru o anchetă minuțioasă a fenomenului statului capturat.

Congresul Civic cere Procuraturii generale să inițieze o anchetă amplă și detailată privind capturarea Republicii Moldova din data de 8 august 2009. Despre acest lucru a anunțat membrul Comitetului Executiv Iurie Muntean în cadrul briefingului de presă.

„Cererea oficială a Congresului Civic la Procuratura Generală a Republicii Moldova este îndreptată spre a servi un temei pentru inițierea unei anchete complexe și atotcuprinzătoare a fenomenului ”statului captiv”, începînd cu data de 8 august 2009”, – a declarat Muntean.

Potrivit membrului CE, anume în această zi pentru prima dată în istoria Moldovei independente politicienii, în cazul de față patru lideri de partid în calitatea lor de conducători ai partidelor alese în Parlament, au împarțit organele și instituțiile statului: „Ba mai mult, întregi ramuri ale puterii de stat, precum baronii-jefuitori din Evul Mediu ar fi împărțit captura de război”.

„Anume în această zi tristă și a fost dat start procesului de formare și evoluție a fenomenului statului captiv în Republica Moldova, pe care îl urmărim și îl trăim în ultimii mai bine de zece ani”, – a menționat e

În cadrul briefingului de presă membrii Comitetului executiv al Congresului Civic Iurie Muntean, Zurab Todua și Mark Tkaciuk au anunțat despre faptul că partidul a înfăptuit o revizie complexă și minuțioasă a lanțului de crime conștiente împotriva Constituției, libertăților și drepturilor cetățenilor.

În urma acestei revizii, reprezentanții partidului au întocmit o cerere către Procuratura generală, care ar trebui să servească temei pentru o anchetă minuțioasă a fenomenului statului capturat.