Statutul Partidului Politic ”Partidul Acțiunii Comune — Congresul Civic”

  1. Dispoziții generale
  1. Partidul Politic “Partidul Acțiunii Comune — Congresul Civic” (în continuare – ”Partidul” sau ”Congresul Civic”) este format în baza asocierii cetățenilor Republicii Moldova în vederea realizării politice a scopurilor și sarcinilor Programului și acționează pe întreg teritoriul țării.
  2. Denumirea completă a partidului este Partidul Politic “Partidul Acțiunii Comune — Congresul Civic”, iar în limba engleză – ”Political party of common action — ”Civil congress””. Denumirea prescurtată este ”Congresul Civic”. Forma juridică de organizare – partid politic.
  3. Partidul se formează în baza asocierii benevole a cetățenilor Republicii  Moldova cu drept de vot, indiferent de rasă, sex, origine etnică și confesiune, care împărtășesc aceleași idei și valori, ce se conțin în Programul Partidului.
  4. Partidul activează în conformitate cu principiile legalității, transparenței, colegialității, libertății și egalității. În cadrul Partidului sunt respectate cu strictețe garanțiile privind eligibilitatea și amovibilitatea organelor de conducere.
  5. Partidul are statut de persoană juridică și dispune de autonomie financiară, juridică și organizatorică.
  6. Partidul dispune de bunuri separate, are dreptul să deschidă conturi bancare, să încheie contracte, acorduri și tranzacții, să înființeze asociații și organizații, inclusiv mijloace de informare în masă, să se ocupe de publicarea și difuzarea literaturii cu tematică social-politică și a altor materiale, de organizarea evenimentelor, precum și să inițieze înființarea asociațiilor obștești. Partidul este în drept să desfășoare activități economice și antreprenoriale, iar mijloacele obținute sunt îndreptate spre realizarea scopurilor și sarcinilor prevăzute în Programul Partidului și în prezentul Statut.
  7. Partidul are propriile simboluri – siglă, drapel, imn, care sunt aprobate la Congres. Simbolul Partidului îl reprezintă imaginea unei făclii, care este formată dintr-un ciocan de culoare neagră și două litere «СС» de culoare roșie și portocalie, cele din urmă fiind o abreviere a denumirii «Congresul Civic», prezentate ca și două limbi de foc stilizate. Imaginea grafică a simbolului Partidului este în anexa Statutului. Simbolul electoral al Partidului este aprobat de Comitetul Republican.
  8. Partidul este deschis spre colaborare cu instituțiile publice și cu autoritățile publice locale, cu toate forțele politice și obștești, ale căror activitate nu contravine principiilor fundamentale ale Congresului Civic. 
  9. Partidul menține relațiile externe, este în drept să încheie acorduri de cooperare cu organizațiile internaționale, să adere la structuri politice și neguvernamentale internaționale.
  10. La decizia Congresului sau a Comitetul Republican, Partidul poate să adere la blocuri, uniuni, asociații politice și electorale.
  11. Adresa juridică a Partidului este aprobată de Comitetul Republican. Adresa juridică a Partidului: MD-2028, mun. Chișinău, str. G. Asachi 34, ap. 11. Adresa juridică poate fi schimbată prin decizia Comitetului Executiv al Partidului.
  1. Scopuri și sarcini
  1. Partidul reunește adepți ai valorilor Iluminismului (justiția socială, solidaritatea, umanismul, concepția științifică asupra lumii, analiza critică), militează pentru idealuri umaniste, condiții și drepturi egale pentru toți cetățenii Moldovei, controlul cetățenilor asupra guvernării, întoarcerea suveranității autentice în mâinile poporului, echitatea socială, eradicarea sărăciei și a tuturor formelor de asuprire a persoanei, pentru ca țara să pășească pe făgașul progresului social ireversibil și a dezvoltării continue.
  2. Partidul susține suveranitatea, integritatea teritorială, neutralitatea permanentă și continuarea consolidării statalității Republicii Moldova.
  3. Pentru realizarea scopurilor propuse, Partidul: 
  • studiază, analizează și sintetizează interesele și necesitățile societății;
  • elaborează și propune forme de realizare a intereselor majorității populației prin strategii, concepții și planuri de dezvoltare pentru diferite domenii ale vieții sociale, propuneri pentru noi proiecte de legi și decizii ale autorităților publice centrale și locale;
  • propune candidați (liste de candidați) la alegerile pentru autoritățile publice centrale și locale, participă la referendumuri, desfășoară campanii electorale;
  • face agitație, informează populația despre scopurile și sarcinile Partidului, despre Programul și activitatea curentă, organizează agitație electorală pentru candidații Partidului;
  • pentru realizarea scopurilor propuse ale Programului, Partidul este în drept să desfășoare și alte activități, care nu sunt interzise de legislația Republicii Moldova.
  1. Membrii Partidului
  1. Membru al Partidului poate fi cetățeanul Republicii Moldova, care a atins vârsta de optsprezece ani, recunoaște prevederile Programului și Statutului, participă la activitatea uneia dintre organizațiile teritoriale sau de profil ale Partidului.
  2. Aderarea la Partid se face în baza cererii de aderare completate personal de candidat. Decizia cu privire la primirea în calitate de membru al Partidului este luată cu votul majorității simple a celor prezenți la adunarea organizației de partid, în baza a două recomandări obținute de la membrii Partidului. Decizia cu privire la acceptarea în rândul membrilor Partidului este aprobată de organul ierarhic superior al Partidului.
  3. Membrii Partidului nu pot fi membri ai altor partide politice. Candidații la aderarea la Partid, care anterior au făcut parte din alte partide, sunt obligați să comunice despre aceasta. Organizația de partid îi acceptă în Partid cu acordul organului ierarhic superior.
  4. Atestarea apartenenței la Partid se face în baza legitimației de membru de partid de model standard. Modelul legitimației de partid este aprobat de Comitetul Republican.
  5. Membrul Partidului este în drept să-și suspende calitatea de membru al Partidului în baza cererii, în cazul în care ocupă o funcție incompatibilă cu activitatea politică. Cererea de suspendare a calității de membru al Partidului se depune la organizația teritorială de partid sau la cea de profil. În toate celelalte cazuri, decizia cu privire la suspendarea calității de membru al Partidului poate fi aplicată prin decizia organizației de partid, adoptată în baza cererii motivate a membrului Partidului. Membrul Partidului, care și-a suspendat calitatea de membru, nu poate fi ales în organele de conducere ale Partidului, însă își poate păstra statutul de simpatizant al Partidului. 
  6. Calitatea de membru al Partidului încetează în următoarele cazuri:

a) deces;

b) renunțare la Partid;

c) excludere din Partid.

  1. Pentru neexecutarea deciziilor de partid și alte acțiuni, care contravin Programului și Statutului Partidului, organizația de partid sau comitetul raional (municipal) pot să aplice sancțiuni membrului de Partid: avertizare, mustrare aspră, dar și să-l excludă din rândurile Partidului. La examinarea chestiunii cu privire la aplicarea sancțiunii sau la excluderea din Partid, prezența membrului Partidului este obligatorie. În mod obligatoriu, i se oferă cuvântul pentru a prezenta explicații.
  2. Examinarea dosarului personal al membrului Partidului se admite și în absența sa, în cazul neprezentării repetate la ședință și cu condiția că organul de partid, care examinează dosarul, l-a informat în prealabil, de două ori, pe membrul Partidului despre examinarea dosarului său.
  3. La examinarea chestiunii cu privire la excluderea din Partid, trebuie să se asigure maximă atenție și analiză minuționasă a dovezilor învinuirilor înaintate membrului Partidului.
  4. Decizia organizației de partid sau a comitetului raional (municipal) cu privire la excluderea din Partid se consideră adoptată, dacă a fost votată de cel puțin două treimi din membrii Partidului prezenți la adunare.
  5. Persoana, care a fost exclusă din Partid sau care a fost sancționată își menține dreptul ca în decurs de patru luni să apeleze la organele ierarhic superioare ale Partidului, inclusiv până la Comitetul Republican al Partidului. Contestațiile se examinează în termen de cel mult patru luni de la depunere.
  6. Decizia cu privire la restabilirea în Partid poate fi aprobată de organul, care a luat hotărârea despre excludere din Partid sau de organele ierarhic superioare ale Partidului.
  7. Membrul de Partid are dreptul:

– să înainteze propuneri și să discute liber chestiuni de politică ale Partidului;

– să participe la elaborarea și adoptarea hotărârilor;

– să aleagă și să fie ales în organele de conducere ale Partidului;

– să beneficieze de susținere din partea organizației de partid; 

– să primească informații despre activitatea organizațiilor de partid, a organelor de conducere și executive și a persoanelor cu funcții de răspundere, să se adreseze cu întrebări, declarații, propuneri în orice instanță de partid și să ceară răspunsuri la subiectul adresării sale;

– să părăsească liber rândurile Partidului.

  1. Membrul de Partid este obligat:
  • să promoveze activ și să apere în mod consecvent ideile Programului, politica Partidului în rândul populației, să asigure realizarea scopurilor din Program, să contribuie în orice fel la consolidarea pozițiilor și a autorității Partidului în societate, să mobilizeze cetățenii în apărarea intereselor lor;

– să contribuie la susținerea și promovarea candidaților Partidului în alegerile pentru autoritățile publice centrale și locale, să facă agitație pentru ei în rândul populației;

– să respecte cu strictețe disciplina de partid, să execute conștiincios hotărârile și poruncile (instrucțiunile) de partid;

– să fie la evidență și să activeze în una dintre organizațiile de partid, să atragă noi membri în Partid și să mărească numărul susținătorilor;

– să plătească cu regularitate cotizațiile de membru, să susțină Partidul din punct de vedere material.

  1. Simpatizanții Partidului
  1. Partidul își rezervă dreptul de a duce evidența și de a atrage simpatizanți în activitatea sa. Simpatizanții Partidului nu sunt membri ai acestuia, dar pot adera la Partid în condiții generale. 
  2. În calitate de simpatizanți ai Partidului sunt acceptați cetățeni ai Republicii Moldova, care susțin scopurile Programului și acțiunile practice ale Partidului, care îi acordă susținere, ce nu contravine legislației în vigoare și prezentului Statut, care cooperează cu Partidul în proiecte politice și obștești.
  3. Simpatizanți ai Partidului sunt și cetățenii, care și-au suspendat temporar calitatea de membru al Partidului în baza prezentului Statut.
  4. Organizarea activității cu simpatizanții Partidului este coordonată de comitetele raionale (municipale), dar se efectuează nemijlocit de organizațiile de partid, care formează în jurul lor grupuri de susținători.
  5. Simpatizanții Partidului participă la activitatea organizației de partid, își expun punctul de vedere și beneficiază de dreptul de vot consultativ la adunările de partid. Simpatizanții nu pot fi aleși în organele de partid, delegați la conferințele și congresele de partid.
  6. Evidența simpatizanților Partidului se efectuează separat, de organizațiile de partid și de alte organe de partid.
  7. Simpatizanții Partidului, înaintați din partea Partidului la funcții de conducere în autoritățile publice centrale și locale au dreptul la susținerea Partidului în organizarea campaniilor lor electorale.
  8. Alte particularități ale statutului simpatizantului Partidului, ordinea obținerii sau pierderii acestuia, ale interacțiunii simpatizanților cu Partidul sunt determinate de regulamentul aprobat de către Comitetul Republican.
  1. Structura organizatorică
  1. Partidul este construit pe baza principiului teritorial. În unitățile administrativ-teritoriale de nivelul întâi sunt constituie organizații primare (teritoriale și de profil) ale Partidului. Ele se reunesc în organizații raionale și municipale, care activează pe teritoriile unităților administrativ-teritoriale de nivelul doi. În unitățile administrativ-teritoriale autonome pot fi constituite organizații teritoriale ale unităților autonome în cauză, cu toate drepturile și obligațiile prevăzute pentru organizațiile raionale (municipale). În comune se formează o organizație de partid. La necesitate, în satele din componența comunei pot fi formate filiale ale organizației de partid, care sunt împuternicite cu drepturi depline ale organizațiilor de partid în chestiuni de aderare la Partid.
  1. Organizațiile primare (teritoriale și de profil) ale partidului
  1. Organizațiile primare (teritoriale și de profil) formează temelia Partidului. Organizațiile teritoriale de partid se formează din cel puțin trei membri ai Partidului și sunt aprobate de organul superior al Partidului. Organizațiile teritoriale de profil se constituie la inițiativa comitetului raional (municipal) respectiv, din cel puțin trei membri ai Partidului.
  2. Structura organizațiilor primare:

a) Adunarea Generală;

b) Secretarul organizației de partid;

c) Adjunctul secretarului organizației de partid;

d) Biroul organizației de partid (în cazul, în care sunt mai mult de cincisprezece membri ai organizației de partid).

  1. Organul superior al organizației primare este Adunarea Generală, care se convoacă nu mai rar decât o dată în trimestru. Adunarea Generală este deliberativă, dacă la lucrările ei participă mai mult de o jumătate dintre membrii organizației de partid. Hotărârile se adoptă cu votul majorității celor prezenți. 
  2. Organizațiile primare de partid participă la elaborarea și realizarea hotărârilor de partid, la formarea politicii Partidului în diferite direcții, desfășoară ativitate politică în rândul populației și mențin o legătură strânsă cu ea, țin cont de observațiile critice ale simpatizanților Partidului, contribuie la activitatea organelor ierarhic superioare ale Partidului.
  3. Organizațiile primare atrag în rândurile Partidului membri noi, apără interesele lor legale, oferă asistență membrilor Partidului aleși în autoritățile publice locale și centrale, ascultă rapoartele lor despre îndeplinirea cerințelor Statutului, poruncilor (instrucțiunilor) și hotărârilor Partidului.
  4. Organizațiile primare de partid formează grupuri de simpatizanți, duc evidența lor și tind spre creșterea constantă a numărului lor.
  5. Pentru organizarea activității curente, adunarea organizaţiei primare de partid alege pe un termen de un an: secretarul organizației primare, adjunctul său și trezorierul, iar în cazul în care sunt peste cincisprezece membri – Biroul organizației primare, care se convoacă după necesitate. Activitatea Biroului organizației primare este condusă de secretarul organizației de partid. Membrul Partidului poate fi ales în calitate de secretar al organizației primare nu mai mult de trei ori consecutiv.
  6. Pentru a îndeplini sarcinile stabilite în vederea realizării scopurilor prevăzute în Statut și Program, comitetele raionale (municipale) pot forma organizații de profil ale Partidului. Aceste organizații își coordonează activitatea cu grupruile centrale de profil ale Comitetului Republican și cu comitetul raional (municipal) respectiv. Ele au dreptul să-și delege membrii organizației în alte structuri obștești și de partid, să formeze grupuri de lucru din reprezentanți ai diferitelor organizații teritoriale și de profil ale Partidului. În rest, organizațiile de profil au aceleași drepturi și obligațiuni ca și organizațiile teritoriale de partid.
  7. Organizațiileprimare sunt libere să aleagă formele și metodele de lucru și să gestioneze cotizațiile de partid, care rămân la dispoziția lor. Hotărârile lor, care nu contravin Programului și Statutului Partidului, nu pot fi anulate de organul ierarhic superior, cu excepția hotărârilor, ce țin de dosare personale.
  8. Organizațiileprimare de partid își aleg delegații pentru conferințele raionale și municipale de partid, înaintează propuneri pentru formarea listelor de partid la alegerile autorităților publice locale.
  9. Organizațiile primare informează organele ierarhic superioare ale Partidului despre activitatea, pe care o desfășoară; colectează cotizațiile de membru de partid și în ordinea stabilită, prezintă rapoarte structurilor ierarhic superioare de partid.
  1. Organizațiile raionale, municipale și ale unităților administrativ-teritoriale autonome 
  1. Structura organizațiilor raionale, municipale, și ale unităților administrativ-teritoriale autonome (denumite mai sus și în continuare – ”organizații raionale (municipale)”):

a) Adunarea Generală sau conferința organizației raionale (municipale) de partid;

b) Comitetul raional (municipal);

c) Biroul comitetului raional (municipal);
d) Secretarul comitetului raional (municipal).

  1. Organul superior de conducere al organizației raionale (municipale) de partid este Adunarea Generală a membrilor sau conferința convocată o dată pe an de comitetul raional (municipal) respectiv. Adunarea Generală sau conferința extraordinară poate fi convocată prin decizia comitetului raional (municipal), la solicitarea a cel puțin o jumătate din organizațiile de partid sau prin decizia Comitetului Republican. Normele reprezentativității la conferințele raionale (municipale) sunt stabilite de comitetul respectiv.
  2. Adunarea Generală (conferința) a organizației raionale (municipale) de partid este deliberativă, dacă la lucrările ei participă mai mult de o jumătate din membrii înregistrați ai Partidului sau mai mult de o jumătate din delegații aleși. Hotărârile se consideră adoptate, dacă au fost votate de mai mult de o jumătate din membrii Partidului prezenți la adunare sau mai mult de o jumătate din delegații prezenți la conferință.
  3. Adunarea Generală (conferința) organizației raionale (municipale) de partid ascultă rapoartele comitetului raional (municipal), discută situația social-economică, chestiunile, ce țin de viața politică și cea internă a Partidului, adoptă hotărâri și rezoluții în urma discuțiilor, alege comitetul raional (municipal), delegați la congresul Partidului.
  4. În perioada dintre adunările generale și conferințe, activitatea organizației raionale (municipale) de partid este organizată de organul colegial de conducere, care funcționează permanent – Comitetul Raional (Municipal), care se convoacă la necesitate, însă nu mai rar decât o dată la trei luni. Comitetul raional (municipal) este ales la Adunarea Generală (conferință) pe o perioadă de un an. Comitetul raional (municipal) are dreptul să excludă membri din componența sa și să coopteze alții noi, dar nu mai mult decât o treime din componența numerică. Hotărârile cu privire la excluderea din componența comitetului sunt aprobate prin voturile majorității  membrilor aleși ai comitetului.
  5. Ședințele comitetului raional (minicipal) se consideră deliberative, dacă la lucrările sale participă mai mult de jumătate din membri. Deciziile se adoptă cu votul majorității simple a celor prezenți la ședința membrilor comitetului, cu excepția cazurilor prevăzute în Statutul prezent.
  6. Comitetul raional (municipal) de partid: 
  • este liber în adoptarea deciziilor în toate chestiunile, ce țin de viața social-economică, politică și cea internă a Partidului, în afară de chestiunile referitoare la competențele Comitetului Republican și ale Congresului; 
  • înregistrează organizațiile teritoriale și le formează pe cele de profil, coordonează și orientează activitatea lor și împreună cu ele, organizează acțiunile îndreptate spre realizarea politicii și a hotărârilor Partidului; 
  • alege biroul, secretarul comitetului raional (municipal) și trezorierul; 
  • prin intermediul reprezentanților săi în autoritățile publice locale, propune acțiuni concrete pentru dezvoltarea social-economică a respectivului raion (municipiu, oraș, sat), protecția socială a locuitorilor lor; 
  • duce evidența personală a membrilor organizației raionale (municipale) de partid, înmânează biletele de partid, aprobă bugetul propriu, editează organul de presă;
  • propune spre alegere și înaintează propuneri cu privire la rechemarea membrilor Comitetului Republican; 
  • propune candidați pentru a fi aleși sau numiți în autoritățile publice locale. Comitetul unității administrativ-teritoriale autonome propune candidați pentru a fi aleși sau numiți în autoritățile publice ale respectivei autonomii; 
  • coordonează activitatea fracțiunilor Partidului în consiliile locale;
  • aprobă candidaturile la posturile de consilieri locali, președinți ai fracțiunilor, la funcțiile de primari, ascultă rapoartele despre activitatea fracțiunilor și a membrilor Partidului, aleși în autoritățile publice locale sau numiți în funcții de stat.
  1. Între ședințele comitetului raional (municipal), activitatea organizației raionale (municipale) de partid este condusă de organul executiv teritorial al Partidului – biroul comitetului raional (municipal). Acesta este ales din componența comitetului raional (municipal), la plenara de organizare.
  2. Biroul comitetului raional (municipal) al Partidului planifică și desfășoară activitatea curentă a organizației raionale (municipale) de partid, convoacă plenarele, asigură controlul activității organizațiilor de partid. Ședințele biroului se convoacă nu mai rar decât o dată pe lună și sunt deliberative, dacă la ele participă majoritatea membrilor. Deciziile biroului se adoptă cu simpla majoritate a membrilor aleși. Orice hotărâre a Biroului poate fi contestată în comitetul raional (municipal).
  3. Comitetul raional (municipal) alege secretarul, care reprezintă organizația raională (municipală) în relațiile cu alte organe de partid, instituții și organizații de stat. El coordonează activitatea organizației raionale (municipale) între ședințele comitetului raional (municipal), convoacă ședințele acestuia și pregătește proiectul ordinii de zi, poartă răspundere pentru fluxul (circuitul) documentar.
  1. Organele centrale
  1. Structura organelor centrale de partid: 

a) Congresul; 

b) Conferința republicană de partid;

c) Comitetul Republican de partid;

d) Comitetul executiv al partidului.

  1. Organul superior al Partidului este Congresul, care se convoacă nu mai rar decât o dată la trei ani. Despre convocarea Congresului și ordinea de zi se anunță nu mai târziu decât cu trei luni până la Congres. Congresele extraordinare se convoacă de Comitetul Republican al Partidului din proprie inițiativă, la cerința a cel puțin o treime din comitetele raionale (municipale) sau la cerința unei treimi din delegații la ultimul Congres al Partidului. Normele reprezentativității la Congres sunt stabilite la Comitetul Republican al Partidului.
  2. În cazul în care Comitetul Republican al Partidului încalcă termenul de convocare a Congresului extraordinar conform ordinii prevăzute în punctul 60 al prezentului Statut, organizațiile raionale sau membrii Partidului, care au solicitat convocarea Congresului extraordinar au dreptul să formeze un comitet organizatoric, care va avea aceleași drepturi, ca și Comitetul Republican al Partidului privind convocarea congresului extraordinar.
  3. Congresul este deliberativ, dacă la lucrările sale participă mai mult de o jumătate din delegații aleși, iar deciziile Congresului intră în vigoare, dacă pentru ele au votat mai mult de o jumătate din delegații, care au participat la lucrările Congresului.
  4. Congresul Partidului:

– aprobă Programul și Statutul Partidului, operează amendamente în ele;

– ascultă și aprobă rapoartele și dările de seamă ale Comitetul Republican și ale Comisiei de Cenzori;

– stabilește strategia și tactica activității Partidului;

– alege Comitetul Republican și Comisia de Cenzori;

– examinează și soluționează alte chestiuni cu privire la viața de partid.

  1. În perioada dintre Congrese, la necesitate, pot fi convocate conferințe republicane ale Partidului. Conferința este în drept să asculte rapoartele Comitetul Republican și ale Comisiei de Cenzori, să înnoiască componența lor până la o treime, să aprobe/opereze amendamente la Statutul Partidului. Conferința este deliberativă, dacă la lucrările ei participă mai mult de o jumătate din delegații aleși, iar hotărârile se iau cu votul simplei majorități a delegaților, care au participat la lucrările Conferinței.
  2. Activitatea Partidului dintre Congrese este coordonată de organul colegial permanent de conducere al Partidului – Comitetul Republican (prescurtat – CR). El este ales de Congres, pe o perioadă de trei ani, însă acest termen poate fi schimbat în cazul convocării anticipate a Congresului Partidului. 
  3. În perioada dintre congrese, Comitetul Republican poate, în situații excepționale, să excludă membri din componența CR și să coopteze alții noi, cu condiția că în asemenea mod componența inițială a CR poate fi modificată nu mai mult decât cu o treime.
  4. Decizia cu privire la excluderea din CR se adoptă cu două treimi din voturi. Excluderea din componența CR trebuie să se producă în două etape: a) anunțarea propunerii motivate cu privre la excluderea din componența CR; b) votarea pentru excluderea din componența CR, nu mai devreme decât peste trei luni după anunțarea propunerii despre excludere. La ambele ședințe, candidaților la excludere li se oferă cuvântul.
  5. Comitetul Republican organizează ședințele după necesitate, însă nu mai rar decât o dată la patru luni. Ședința Comitetul Republican este deliberativă, dacă la lucrările sale participă mai mult de o jumătate dintre membri, iar deciziile se consideră adoptate dacă pentru ele au votat mai mult de o jumătate din membrii prezenți ai CR.
  6. Comitetul Republican:

– convoacă Congresele și Conferințele republicane de partid;

– organizează punerea în aplicare a deciziilor și soluționează chestiunile privind perfecționarea formelor și metodelor activității organizatorice și politice a Partidului;

– la propunerea comitetelor raionale (municipale), desemnează candidatul la funcția de președinte al Republicii Moldova, candidații la funcția de deputat al Parlamentului, candidatul la funcția de bașcan al Găgăuziei și candidații la funcția de consilieri în Consiliul Municipal Chișinău. La necesitate, introduce modificări în lista candidaților;

– propune fracțiunii Partidului în Parlament candidați la postul de Președinte al Parlamentului, președinte al fracțiunii în Parlament;

– desemnează candidatul pentru funcția de Primar General al municipiului Chișinău;

– coordonează activitatea fracțiunilor Partidului în Parlament, precum și în organele reprezentative ale unităților administrativ-teritoriale autonome, ascultă rapoartele despre activitatea lor;

– ia decizii cu privire la instituirea comitetelor municipale (raionale) de partid;

– instituie organe de presă ale Partidului și alte persoane juridice;

– stabilește numărul și funcțiile colaboratorilor aparatelor de partid;

– elaborează modelele legitimației membrului de partid și ale altor documente ale Partidului;

– instituie distincțiile de partid;

– stabilește mărimea și ordinea de plată a cotizațiilor de membru;

– aprobă bugetul Partidului;

– numește trezorierul, responsabil de evidenţa contabilă;

– formează grupurile centrale de profil.

  1. Membrii Comitetul Republican pot să accepte propunerile cu privire la numirea în funcții de conducere în Guvern și în alte structuri ale puterii, doar cu acordul Comitetului Executiv.
  2. Pentru organizarea și coordonarea activității curente a Partidului, la plenara de organizare, Comitetul Republican alege organul executiv central al Partidului – Comitetul Executiv. Comitetul Executiv este ales pentru un termen de trei ani. Unul și același membru ale Partidului nu poate fi ales membru al Comitetului Executiv mai mult de două ori consecutiv.
  3. În caz de încălcare gravă a Statutului, Programului sau a hotărârilor Congresului Partidului de către Comitetul Executiv, Comitetul Republican sau Congresul Extraordinar este în drept, până la expirarea mandatului, să exprime votul de neîncredere întregii componențe a Comitetului Executiv sau unor membri ai acestuia prin două treimi din voturile membrilor prezenți ai Comitetului Republican sau ai delegaților Congresului. La fel, Comitetul Republican este în drept, la propunerea majorității membrilor Comitetului Executiv, să recheme orice membru al Comitetului Executiv până la expirarea mandatului de trei ani. Decizia cu privire la rechemare se adoptă prin majoritatea voturilor.
  4. În cazul în care împuternicirile membrilor Comitetului Executiv (demisie, deces sau rechemare) încetează înainte de termen, Comitetul Republican este în drept să coopteze membri noi ai Comitetului Executiv prin simpla majoritate.
  5. Ședințele Comitetului Executiv se organizează după necesitate, dar nu mai rar de o dată pe lună. Ședințele sunt deliberative, dacă la ele participă mai mult de o jumătate din membri, iar hotărârile – dacă au fost votate de mai mult de o jumătate din numărul membrilor prezenți ai Comitetului Executiv.
  6. Comitetul Executiv organizează și desfășoară activitatea curentă, convoacă și pregătește plenarele Comitetului Republican, verifică executarea hotărârilor Congresului și ale Comitetului Republican, ascultă rapoartele organizațiilor raionale (municipale) de partid; asigură comunicarea continuă cu organizațiile de partid, selectarea, angajarea și eliberarea lucrătorilor din aparatele de partid, elaborează bugetul Partidului și monitorizează executarea acestuia.
  7. În cazuri excepționale, Comitetul Executiv poate lua decizii și în unele din chestiuni, ce țin de competențele Comitetului Republican, cu aprobarea lor ulterioară la următoarea plenară a Comitetului Republican.
  8. Comitetul Executiv reprezintă Partidul în interacțiunea cu alte partide și mișcări obștești, instituții și organizații, vorbește din numele Partidului, în cazul soluționării problemelor, ce țin de proprietăți și finanțe. Comitetul Executiv este responsabil de evidența contabilă a Partidului.
  9. Pentru organizarea activității curente, Comitetul Executiv numește Șeful aparatului Partidului, pe o perioadă de un an. Între ședințele Comitetului Executiv, acesta coordonează activitatea comitetelor raionale (municipale) de partid, activitatea curentă a aparatului de partid, angajează și concediază colaboratorii aparatului, convoacă ședințele Comitetului Executiv și pregătește proiectul ordinii de zi. Șeful aparatului Partidului este administratorul Partidului, împuternicit să reprezinte Partidul în raporturile cu autorităţile publice, cu alte persoane juridice şi fizice. Șeful aparatului Partudului reprezintă Partidul în interacțiunea cu organele puterii legislative, executive și judecătorești ale țării, în relațiile cu alte partide și organizații. Șeful aparatului Partidului autentifică prin semnătura sa hotărârile Comitetului Republican și ale Comitetului Executiv.
  10. Comisia de Cenzori este organul suprem de revizie contabilă, financiară și de verificare a patrimoniului Partidului, fiind aleasă la Congresul Partidului pe un termen de trei ani. Comisia de Cenzori, în cadrul primei sale ședințe, alege președintele și vicepreședinții. Ședințele Comisiei de Cenzori se desfășoară după necesitate, dar nu mai rar decât o dată în jumătate de an. Ședințele sunt deliberative, dacă la acestea participă mai mult de jumătate din membrii acesteia. Hotărârile se adoptă prin simpla majoritate a voturilor membrilor Comisiei prezenți la ședință.
  11. Comisia de Cenzori:
  • efectuează verificarea îndeplinirii cerințelor cu privire la fluxul (circuitul) documentar/protocolar la nivel central și local;
  • efectuează controale ale activităţii economico-financiare a organelor de conducere republicane şi teritoriale ale Partidului, modul de utilizare a patrimoniului, evidenţei şi îndeplinirii bugetului aprobat;
  • în funcție de rezultatele verificărilor, propune modificări către Comitetul Executiv și Comitetul Republican.

4. Grupurile centrale de profil

  1. Pentru a îndeplini sarcinile stabilite în vederea realizării scopurilor prevăzute în Statut și Program, Comitetul Republican formează grupuri centrale de profil pentru elaborarea programurilor politice de dezvoltare a societății.
  2. Din grupurile centrale de profil fac parte membrii Partidului și simpatizanții, inclusiv cei recomandați de organizațiile raionale (municipale) de partid. Activitatea grupului de profil este organizată de coordonator, care este ales prin voturile majorității membrilor săi.
  3. Grupurile centrale de profil formează rezerva de cadre și propun organelor de partid candidați pentru a fi înaintați la funcții de stat și obștești în domeniile respective.
  4. Organizațiile raionale (municipale) contribuie la coordonarea activității organizațiilor teritoriale de profil cu grupurile centrale de profil, inițiază crearea organizațiilor teritoriale de profil, folosesc recomandările metodice ale structurilor ierarhic superioare de partid și ale grupurilor centrale de profil.
  5. Concepțiile, propunerile și recomandările grupurilor centrale de profil și ale organizațiilor teritoriale de profil ale Partidului sunt obligatorii pentru a fi discutate în organele de partid pe lângă care au fost create. În urma dezbaterilor, se adoptă hotărârile și rezoluțiile corespunzătoare.
  6. Grupurile centrale de profil și organizațiile teritoriale de profil ale Partidului acționează în baza Regulamentului privind grupurile de profil și organizațiile teritoriale de profil ale Partidului, aprobat de către organele centrale ale Partidului și în baza regulamentelor proprii.

VI. Patrimoniul partidului

  1. În proprietatea Partidului poate fi orice bun necesar pentru asigurarea activității sale, prevăzute de legislația Republicii Moldova și de prezentul Statut. Proprietățile Partidului sunt folosite doar pentru realizarea scopurilor și sarcinilor prevăzute în Statutul și Programul Partidului.
  2. Patrimoniul Partidului se formează din:
  • cotizații de membru;
  • donații;
  • mijloace alocate din bugetul Republicii Moldova, acordate în conformitate cu legislația Republicii Moldova;
  • încasări din evenimentele organizate de Partid, subdiviziunile regionale ale acestuia, precum și din veniturile activităților de antreprenoriat;
  • încasări din tranzacțiile civile și alte acte juridice;
  • alte încasări, care nu sunt interzise prin lege.
  1. Pentru membrii de partid sînt stabilite cotizaţii în mărime de 1% din salariul lunar sau din alt venit personal. Mărimea cotizațiilor de membru poate fi modificată prin decizia Comitetul Republican al Partidului. Ordinea plății cotizațiilor de membru se stabilește de Comitetul Republican, ultimul fiind în drept să stabilească un mod diferențiat de stabilire/calculare și plată a cotizațiilor de membru pentru anumite categorii de membri ai Partidului.
  2. Ordinea de distribuție a mijloacelor financiare între organele teritoriale și centrale ale Partidului este aprobată de Comitetul Republican.

VII. Reorganizarea și încetarea activității Partidului

  1. Reorganizarea Partidului prin fuziune (contopire şi absorbţie), dezmembrare (divizare şi separare) sau transformare poate fi realizată prin decizia Congresului Partidului, dacă pentru ea au votat cel puțin două treimi din delegați. Reorganizarea Partidului se efectuează în ordinea prevăzută de legislația Republicii Moldova.
  2. Activitatea Partidului încetează în cazul lichidării sale, prin decizia Congresului, dacă pentru această hotărâre au votat cel puțin două treimi din delegați.
  3. În decizia despre lichidarea Partidului sunt stabilite procedura și termenele de lichidare, destinația proprietății, care rămâne după lichidarea Partidului, precum și termenul limită de prezentare a cerințelor de către creditori. Proprietățile rămase după satisfacerea pretențiilor creditorilor în procesul de lichidare sunt transmise în scopuri de utilitate publică ori în veniturile bugetului de stat al Republicii Moldova.

     Adoptat la Congresul de constituire al Partidului din 8 decembrie 2019.