Iurie Muntean: Răspunsul cel mai adecvat la numeroasele provocări ale Moldovei, ar fi fortificarea corespunzătoare a rolului statului în economie

Stimați colegi, tovarăși, prieteni,

Eu nu o să vă răpesc mult din timp, afundându-vă în multipli indicatori macroeconomici sau social-economici, care nu ar avea o atribuție directă la viața noastră de zi cu zi, limitându-mă la acelea care sunt resimțite de noi, cum se zice, pe ”propria piele”. Mai ales, în ultimii câțiva ani.

Deci, despre tineret sau viitorul țării.

În 2018-2021 numărul persoanelor cu vârsta cuprinsă între 14 și 19 ani s-a diminuat cu peste 5000, 20-24 de ani – aproape cu 50000 (45 mii plus), 24-29 – aproape cu 45000 (43 mii plus) sau în total cu aproape 100 de mii într-o țară cu o populație de 2,5 mln., adică nu cea mai mare în Europa. Încă circa 200 mii de tineri nici nu învață, nici nu însușesc o meserie sau alta, nici nu sunt încadrați în câmpul muncii sau cu alte cuvinte sunt, practic, în afara societății. Într-o țară cu o forță de muncă de aproximativ de 870 mii de cetățeni.

Potrivit totalurilor anului 2021 (adică până la declanșarea războiului din Ucraina și creșterile dramatice ale tarifelor la gaz și energia electrică de 5-7 ori) populația rurală cheltuia sub 70% din venitul anual pentru alimentație, transport și servicii comunale, iar cea urbană – sub 80%. Evident, că în perioada de iarnă vom ajunge la 100% plus. Acest lucru îl denotă, pe lîngă celelalte, și creșterea bruscă și masivă a creditelor de consum, care a fost fixată deja în mai al anului curent. Simplu vorbind, cetățenii se îndatorează întru a achita cheltuielile pentru simpla reproducere fiziologică. Concomitent prima obligatorie pentru un cel mai modest nivel de deservire medicală a crescut de 3 ori, de la 4056 până la 12636 lei. Vorbind altfel, cu greu supraviețuim, simultan renunțând și la medicină. 

Creșterea datoriei externe în 2021-2022 cu peste un miliard de euro.  Încă aproape 2 miliarde de euro le vom adăuga până la sfârșitul anului 2023, ajungând la peste 6 miliarde de euro de datorie de stat. În 2023 vom plăti din buget circa 5 miliarde de lei doar dobânda la datoria de stat acumulată.

Între timp, statul deja împrumută pentru cheltuielile curente de la băncile private la o rată a dobânzii de 20-22%. E fantastic să deschizi bănci private în Republica Moldova, unde profitul poate să crească de circa 2 ori pe an (bunăoară, profitul celor 11 bănci a crescut cu 72% doar în primele 9 luni ale anului curent, atingând nivelul 2,8 miliarde lei).

Avem nevoie de circa 2200 de învățători și aproximativ 2200 de doctori, nemaivorbind de alt personal didactic, educațional și medical.

Avem la moment circa 1400 de savanți, preponderent pensionari, sau aproximativ 4-5 cercetători științifici pe 10 mii de cetățeni într-un stat-candidat în UE.

Academia de știință a fost transformată într-o secție a Ministerului Portului Național cunoscut ca Ministerul Culturii (i.e., fustă, cușmă, brâu, cântece și dansuri populare ”modernizate”), iar ponderea producției bazate pe știință avansată în totalul exporturilor din Moldova variază în jurul la 1%.

Din 1992 în coace noi am tot așteptat, că sectorul privat ne va salva, asigurând salturi, accelerări, ”spargeri de front”, driver-e economice și „poli” de dezvoltare, inclusiv în domeniile tehnologic, inovațional și chiar cel științific. Am crezut, că în ”lumea civilizată” e așa.

Dar în ”lumea civilizată” nu-i așa.

Haideți, să luăm telefonul mobil, care fiecare din voi îl are în buzunar. Ghiciți, câte tehnologii din cele de bază le-a generat sectorul privat? 

Răspunsul este ”0”, exact ”0”. Și anume: Internetul, GPS-ul, ecranul multi-sensor, aplicația SIRI pe baza inteligenței artificiale, chiar și bateria litiu-ion sunt produse finanțate și elaborate în cadrul activităților de cercetare și dezvoltare statale. Sectorul privat a fost bun numai la combinare-recombinare a oportunităților, formarea ”pachetului” de produse și comercializare.

Potrivit cercetărilor ultimului deceniu, sectorul privat are nevoie de 15-20 de ani, inclusiv așa numitul ”venture capital”, pentru a se alătura propulsării și promovării riscante a noilor tehnologii. În rest, riscă și pierde statul. Asta-i situația reală fără ”povești”, mitologii, ideologii și așa zise ”istorii de succes”.

Așadar, ce facem mai departe? Dacă nu putem conta excesiv pe sectorul privat, la care nici pe aproape nu se rezumă economia atât la noi, cât și în ”lumea civilizată”, sectorul de stat variind de la 20-30% și în sus.

Corect, răspunsul este fortificarea rolului statului în economie. Statului, care este cel mai mare angajator, producător de mărfuri și servicii și propulsor al schimbării, precum este și în toată lumea. Ăsta este adevărul obiectiv.

Exemplu, cea mai sensibilă ramură a economiei din lume – băncile (aproximativ 20% din active în țările dezvoltate aparțin statului, id est – în jurul pragului controlului și peste 30% – în economiile medii, în tranziție și emergente). La noi statul, ca exemplu deține 26% din economia națională, dar absolut nu este prezent în sectorul bancar și nu are nici o bancă pentru dezvoltare, nemaivorbind de o bancă comercială de stat. Situație unică în lume. Subliniez – în lume! Apropos, cea mai recentă bancă de stat pentru dezvoltare a fost constituită în Regatul Marii Britanii, în Scoția doi ani în urmă, la sfârșitul anului 2020.

Haideți să începem de la lucruri, de care definitiv dispunem. Or, noi avem și bani și active, care încă nu au fost privatizate sau furate și am putea, după o inventariere minuțioasă, să le punem în serviciul întregii țări.

Așadar, ce propune Congresul Civic drept răspuns la cele 3 provocări majore ale Moldovei, care au rămas neclintite timp de trei decenii, și anume: gazul scump, banul scump și mintea scumpă?

I) Recunoașterea, legalizarea și plasarea necondiționată sub jurisdicția Republicii Moldova a tuturor activelor aflate în Transnistria.Asta, în primul rând, va permite recapitalizarea întregului patrimoniu productiv al țării, majorând valoarea acestuia de mai multe ori. Și, în al doilea rând, va spori securitatea energetică a țării prin introducerea în câmpul legal a Centralei termoelectrice de la Cuciurgan cu o valoare de peste 2 miliarde de euro și cu capacitatea de a acoperi deficitul energiei electrice în întreaga regiune, inclusiv, cel puțin, România, Moldova și Ucraina.În această ordine de idei, la următoarea ședință de lucru a comisiei interguvernamentale de cooperare comercial-economică moldo-rusă a propune soluția în cauză proprietarului Centralei termoelectrice de la Cuciurgan (id est Federației Ruse) în vederea asigurării Centralei de la Cuciurgan cu gaz la un preț avantajos și stabil pentru producerea energiei electrice la un tarif rezonabil, compatibil cu nivelul de trai al cetățenilor Moldovei (precum și la export). Soluția dată include drept o condiție indispensabilă – livrarea gazului la același preț (ca și Centralei termoelectrice de la Cuciurgan) pentru ambele maluri ale Nistrului.

II )  A constitui Banca Națională pentru Dezvoltare (Fondul) cu mandat politic, care va administra (opera) o parte a proprietății de stat (drept o unitate de ”counter-syclical economic management”) în cooperare cu structurile din țări-partenere, precum și cele internaționale și supranaționale în scopul investirii mixte, strategice și paciente, setul instrumentar fiind general cunoscut, acceptat și pe larg aplicat. Fondul poate să dispună (astfel, cum este pe larg practicat în UE) de mandatul creditării directe, dar, oricum, în mod obligatoriu urmează să dispună de o subdiviziune fortificată de asistență tehnică, care cu ajutorul partenerilor de dezvoltare va fi angajată în activități de transfer de ”know-how” (după modelul Programului Național de Abilitare Economică a Tinerilor ”O mie de idei – o mie de afaceri”).

Opțional: fondarea unei bănci comerciale sub formă de societate pe acțiuni de tip deschis cu pachetul de control de stat și în cooperare cu partenerii dezvoltare (pe baza activelor nevalorificate ale ”Poștei Moldovei”). Fapt, care ar permite punerea operativă în funcțiune a activelor Fondului, dar și depășirea eficientă a practicilor oligopoliste din partea celor 11 bănci private din Republica Moldova.

III)  Program Național – la prima etapă cu nu mai mult de 5 direcții-cluster de investire, acolo unde am păstrat premise și condiții pentru o dezvoltare consistentă și gestionabilă (”cross-sectoral investments based upon the additionality approach”), care ar da primele efecte sinergice timp de până la 3 ani.

Ca exemplu: 1) securitatea energetică; 2) securitatea alimentară, cu focusare asupra fabricării produselor alimentare finite, precum și a suplimentelor alimentare cu valoare adăugată maximală pe baza materiei prime autohtone; 3) hub tehnologic global în domeniul medicinei și farmaciei; 4) prelucrarea deșeurilor la nivel național și 5) învățământul mediu și superior pentru ”lumea viitorului”.

Proclamarea Republicii Moldova, stat-candidat în UE drept țară-pilot pentru cele mai avansate tehnologii în toate 5 domenii de investire, cu invitarea tuturor celor mai importanți actori în respectivele domenii pentru implementare a proiectelor orientate spre viitor.

Stimați colegi, noi trebuie să ne dăm seama fără modestie falsă, că toate acestea noi cu dvs. oricum va trebui să le facem în calitate de partid de guvernare!

Iurie Muntean, membrul Comitetului Central al Congresului Civic.